Cafeaua noastră cea de toate zilele. O băutură, pe cât de comună și de apreciată, pe atât de complexă, preparată și consumată în variate moduri și amestecuri, de pildă de la cafea neagră, cafea cu lapte, cu zahăr sau cu frișcă și până la cafea cu ceai.
Conceptul de consum de cafea poate fi asociat cu diferite rutine, diferite efecte asupra stării de spirit și de sănătate, dar și cu boost-ul energetic pe care, aparent, aceasta îl conferă organismului. În acest sens, este interesant să analizăm această băutură dintr-o perspectivă minimalist științifică.
Cu toții știm că orice produs alimentar conține un număr de calorii, astfel că și în cazul cafelei apare întrebarea câte calorii conține o ceașcă de cafea neagră? În mare, un răspuns rapid ar fi între 5 și 100 de calorii negative, dar acest răspuns se conturează pe o serie de informații științifice.
Da, caloriile negative, termen pe care probabil l-ați mai întâlnit, ce se regăsesc în alimente foarte consumate precum țelina, grefele sau salata verde, caracterizează și băutura denumită cafea. Însă, pentru a putea înțelege mai bine, este nevoie să facem un pas înapoi către conceptul de calorie.
Din punct de vedere științific, caloria este o unitate de măsură similară cu unitatea termică britanică (Btu), prin urmare o mărime mai degrabă fizică decât un concept biologic, cu alte cuvinte un echivalent metric pentru Btu. Prin asociere cu definiția acestei unități de măsură (Btu = cantitatea de energie necesară pentru a ridica temperatura a ½ litru de apă cu un grad Fahrenheit), caloria reprezintă cantitatea de energie necesară pentru a ridica temperatura unui litru de apă cu un grad Celsius.
Prin urmare, tot în termeni strict fizici, toate materiile, precum propanul, lemnul, benzina, care fac posibil procesul de ardere, au valoare calorică, dar care, în relație cu organismul uman lipsit de capacitatea de a le digera, conțin calorii nedigerabile. Similar, în materie de alimente, numeroase fibre ce se regăsesc în cele mai răspândite fructe și legume sunt nedigerabile, de unde legătura dintre consumul de alimente ce conțin fibre și pierderea crescută în greutate.
Concret, pe o scară nutrițională, 100 de calorii dintr-un aliment cu conținut fibros precum varza nu echivalează cu 100 de calorii regăsite în unt, care, la rândul lor, nu echivalează cu 100 de calorii conținute de un aliment foarte bogate în proteine. Astfel, din 100 de calorii regăsite în varză, organismul uman metabolizează doar o mică parte, majoritatea caloriilor provenind din celuloză și din alte fibre nedigerabile pe care organismul nu le poate transforma în surse de energie, situație total opusă în cazul alimentelor bogate în amidon și carbohidrați sau al grăsimilor, pe care organismul nostru le transformă rapid în energie chimică și le stochează sub formă de grăsime.
Acum, știind diferența între tipurile de calorii în raport cu organismul nostru, putem înțelege de ce din cele aproape 5 calorii pe care le poartă în total o ceașcă de cafea, doar o parte dintre acestea sunt calorii digerabile, lucru care include această băutură în categoria alimentelor cu conținut de calorii negative. Iar, în mare parte, substanța responsabilă de acest lucru este cafeina, însă nu doar ea ci și compușii chimici și acidul clorogenic din cafea. Ingrediente care produc un flux complex de reacții chimice ce ne stimulează metabolismul și au un efect plăcut, dar și care consumă un număr mai mare de calorii pentru metabolizarea lor decât în cazul în care nu conțineau și cafeină.
Teoretic, pentru 100 miligrame de cafeină, conținutul a 230 de grame de cafea slabă, organismul consumatorilor de cafea sănătoși arde între 75 și 150 de calorii ca răspuns la stimularea metabolismului. Prin urmare, scăzând caloriile arse din totalul de 5 calorii conținute într-o ceașcă, ne mai rămâne un număr de calorii cuprinse undeva între 70 și 145 calorii negative. Practic însă, ideea de a ne înfrupta din mâncărurile preferate consumând apoi cafea pentru a elimina caloriile nu este eficientă, deoarece consumul regulat, în special consumul zilnic de cafeină, conduce la reducerea nivelului de toleranță și de randament, organismul obișnuindu-se cu aportul zilnic de cafeină.
În concluzie, este extrem de interesant cum organismul uman, ca și câinele lui Pavlov, își adaptează chimia în funcție de stimulii la care este supus, dar și cum consumul de cafea face minuni.
